vieti noi

Hai sa ne aruncam costumele astea prafuite si sa pornim in cautarea unor haine care ne incap pe amandoi. Sa nu ne mai ducem azi la birou, sa ne urcam in primul tren si sa ne oprim doar cand am uitat de unde am plecat. Hai sa ne facem cate o poza de fiecare data cand zambim si sa le vindem oamenilor tristi pe tigari, bautura si mancare. Sa dormim pe canapele necunoscute, sau pe plaja, sau intr-un sac de dormit, intr-o poiana. Hai sa plecam in cautarea vietii noastre adevarate, pentru ca tot ce e in jurul nostru sunt sigura ca apartine atcuiva.

M-am saturat de aceeasi mancare, de aceleasi strazi, de oamenii cu care am aceleasi conversatii in fiecare zi si de camera mea monotona. Vreau sa vad marea de la geam si cum apune soarele in ea. Vreau sa stau sub umbra de frunze, nu de umbrela. Vreau sa ma trezesc cu picioarele in nisip si sa-mi culeg micul dejun din pom. Vreau sa dau like la locurile pe care le-am vazut, nu la cele pe care vreau sa le vad.

O sa caut locul asta, peticul asta de pamant, viata asta noua si o sa ajung pana la capatul lumii daca e nevoie. Stiu ca e undeva, ca ma asteapta si ca atunci cand voi ajunge acolo o sa ma simt acasa. Si nu o sa mai vreau sa fug, pentru ca ma voi fi gasit pe mine.